La împlinirea a 11 ani, ProSport a ales să prezinte povestea a două micuțe gimnaste din București născute în același an cu cel al înființării ziarului. Ele vor fi pariul nostru: peste 4 ani s-ar putea regăsi în echipa olimpică pentru Londra 2012. Sau poate în 2016. Motiv pentru a le urmări cariera.
1997 a fost un an excelent pentru gimnastica românească. Fetele își reconfirmau supremația la Mondialele de la Lausanne, cucerind, al treilea an consecutiv, titlul pe echipe. Un aur completat cu încă trei trofee din același metal: Simona Amânar (sărituri), Gina Gogean (bârnă și sol). În acel an, două micuțe se nășteau în locuri diferite, una la București, alta la Caracal. Peste ani, destinul le-a adus în aceeași sală de gimnastică. Sunt colege la Steaua și au același țel: să devină cele mai bune din lume.
„Idolul meu, Sandra Izbașa!”
Simona Georgiana Năstase este din București și a început gimnastica la trei ani, la Palatul Copiilor. „Părinții au hotărât să mă dea la gimnastică pentru că mă urcam toată ziua pe calorifer”, povestește micuța. De la 6 ani a trecut la Steaua, unde se antrenează cu o fostă componentă a lotului olimpic al României, Floarea Leonida. Coordonatoare este însă reputata tehniciană Eliza Stoica. „Mă antrenez câte patru ore pe zi, șase zile pe săptămână. Acum sunt în vacanță, dar dimineața am școală. Sunt ambițioasă și în clasă. Am luat premiul întâi și am numai note mari”, povestește cu mândrie Simona. Visul ei este să ajungă la Jocurile Olimpice, iar ca orice micuță gimnastă are și un idol. „O admir pe Sandra Izbașa pentru stilul ei. Mai am însă mult de lucrat, mai ales la bârnă, unde nu sunt atât de competitivă”, a încheiat Simona Georgiana Năstase.
„Puternică fizic și mental”
Andreea Dragu s-a născut la Caracal. A început gimnastica la 5 ani, direct la Steaua, ea îndrăgostindu-se de flic-flacuri de la televizor. “Le-am îndrăgit pe fete, în special pe Sandra Izbașa. Așa am decis să merg la gimnastică”, mărturisește Andreea.
Cum se vede pe sine la 11 ani? „Sunt mai puternică fizic și mental. Nu mi-e frică de nimic. Îmi plac toate aparatele, iar pe viitor vreau să fac individual compus în marile competiții. Am încredere în mine și în antrenori, mă înțeleg foarte bine cu ei”. Când vezi atâta forță și hotărâre în vorbele unei copile de numai 11 ani, înțelegi de ce gimnastica românească rămâne o forță.
Andreea Dragu se consideră o sportivă puternică. Antrenoarele ei de la Steaua spun că micuța gimnastă face parte dintr-o generație de excepție
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER